Primar liberal la Gilau

Alegerile locale din Gilău au fost câștigate de Gelu Topan, candidatul PNL, este director tehnic la Compania de Apă Someș și consilier local. El are susținere deplină a organizației județene, care a fost convinsă că Topan va câștiga alegerile de la Gilău, de aceea nu au mai căutat un alt candidat.

PSD-istul Sfârlea câștigase alegerile de acum patru ani la mustață în fața lui Topan, cu  o diferență de doar 26 de voturi. Al treilea se clasase atunci Cristian Vele, medicul veterinar din comună, care adunase acum 4 ani sub 400 de voturi.Domnul Vele este un traseist cu experiență: a fost în PDL, apoi a candidat la Primărie din partea PMP iar anul acesta a candidat din partea PSD.

În Gilău s-au marcat proaspăt străzile și s-au schimbat, în sfârșit, dalele din centru. Dar pregătirea pe ultima sută de metri pentru alegeri nu l-a mai ajutat prea mult nici pe vechiul primar Sfârlea (70 de ani, mulți înainte!), nici partidul care spera să contabilizeze aceste realizări (PSD). Marele perdant este însă Daniela Pantea, un om „nou” în politică, deși lucrează chiar în Primărie. Aceasta anunţase că are competența necesară pentru a prelua frâiele puterii administrative.

Cunosc în detaliu administrația publică locală, problemele comunității și pe toți cei implicați în procesul decizional din comună, după cum scria reprezentanta USR-PLUS pe Facebook. Deși beneficiază de o bună imagine, viceprimarul UDMR în funcție, Okos Carol, nu a putut strânge nici el de unul singur voturile necesare pentru a fi primar.

„Le mulțumesc gilăuanilor pentru încredere, le mulțumesc și colegilor din Consiliul Local, pentru că m-au susținut. Vă promit că voi fi primarul tuturor, și al celor care m-au votat, și al celor care nu”, anunță viitorul primar, Gelu Topan.

…prea ca la țară?

În liniștea amurgului, când detaliile se sting, iar luminile felinarelor (că LED-uri încă nu prea sunt pe stâlpi) aruncă raze misterioase asupra caselor întrezărite din mersul maşinii, fiece sat din Ardeal zgândăre visele orășenilor din proximitate că, într-o zi, s-ar putea retrage aici „la țară”.

Numai că aproape tot ce se-ntâmplă cu visele şi gândurile care ne minunează seara, ca şi cu amintirile din scurtele treziri de peste noapte, e că dispar în amorțeala dimineții următoare. Este ceva legat de fenomenul somnului, în sine, care face dificilă reamintirea.

Doar câte-un eveniment, o persoană aparte sau un cuvânt familiar, ce mai pot declanşa mecanismul de reactualizare a visului. Între timp, în satele „de la ţară”, edilii încearcă să aducă în viața locuitorilor facilităţile şi confortul de la oraș. Numai că orașul nu e doar o aglomerare de clădiri și asfalt, pe care se deplasează de colo-colo, buimace, mașini.

Prin definiție, orașele sunt aglomerări urbane complexe, cu rețele de transport, piste de biciclete, parcuri și alte locații de loisir și mai ales oameni, oameni cu interesele, spaimele și visele lor. Orașul este o comunitate ce respiră uneori haotic, dar o face ca un organism viu (intoxicat azi, e drept, de prea multe noxe). Dar ce altceva, mult mai important, deosebește satul de oraș?

Cea mai prețioasă resursă a omului contemporan este timpul iar, spre deosebire de oraş, satul românesc nu este situat doar într-o geografie materială ci, în propria sa percepţie, stă chiar în centrul lumii și se prelungește în mit. În ziua de azi în Ardeal și, poate, prin Maramureș, mai sunt orașe de provincie care păstrează această mentalitate patriarhală, cu corespondențe mitologice.

Veșnicia s-a născut la sat și continuă în orașul de provincie – cu prima, a doua și chiar a treia generație mutată aici. Cu toată dulceața traiului „la asfalt”, ei nu uită de greutățile vieții de la țară, căci periferiile urbei comunică direct cu rămășițele unor sate, considerate zone peri-urbane. Doar orașul trăiește într-un orizont istoric, spunea Lucian Blaga, pe când satul, căruia îi este specific timpul simplu, succesiunea de evenimente, are o viață anistorică.

Orașul ne face timpul tăiței – spunea prozatorul clujean Alexandru Vlad, retras la țară în Suceag. Parafrazându-l, am putea spune că satele, chiar și cele de la periferia marilor oraşe, sunt un fel de lăşti cu brânză, unele – în timp ce altele sunt, încă, o cocă nedospită. Căci aşa cum, în visele orăşenilor, satele din apropiere sunt posibile oaze de linişte, sau măcar refugii viitoare, pentru sătenii din proximitatea marilor (sic!) metropole, localităţile lor sunt oraşe în miniatură, dacă nu chiar în devenire.

Numai aşa se explică anunțuri precum cel de mai jos, publicat pe situl primăriei Gilău sub titlul: Anunț important pentru cetățenii care dețin construcții executate pe domeniul public și privat al comunei Gilău: Către toți cetățenii care dețin construcții (garaje, magazii, cotețe) în zona blocurilor… astfel, aveți obligația ca până la 1 mai 2020 să desfințați aceste construcții și să lăsați terenul liber 🙂

După ani şi ani…

O filmare publicată în acest weekend pe internet de către deputatul USR Emanuel Ungureanu împreună cu candidata partidului la Primăria din localitate ridică întrebarea cine răspunde de semaforizarea comunei de la periferia Clujului?

Drumurile naționale deschise tranzitului european sunt administrate de CNAIR prin DRDP CLUJ – direcție regională. Orice mijloace de semnalizare – indicatoare, semafoare etc – se aplică de CNAIR București cu acordul Direcției Rutiere în baza avizelor DRDP CLUJ și Serviciului Rutier Cluj. Conform celor de la USR, directorul Neaga ar fi semnat că este de acord cu amplasarea unui semafor la PROFI, acolo unde există un simplu indicator cedează trecerea.

Conform Danielei Pantea, consilier local, în bugetul Primăriei Gilău ar fi alocaţi 580 milioane lei pentru semaforizare. La valorile indicatorilor de trafic din comună, optimă ar fi inclusiv amenajarea de pasaje subterane sau pasarele, de care ar fi nevoie probabil și în Cluj-Napoca.

Însă, cum de la darea în folosință a porțiunii de autostradă Gilău-Nădășelu, traficul spre și dinspre nodul Gilău s-a mai diminuat, nimeni nu a mai adus în discuție problema traficului din localitate. Asta până acum. Ca să nu mai vorbim de castrul roman – în continuare, o ruină

Europarlamentare Gilău 2019

Votul la alegerile europarlamentare a fost privit de către majoritatea partidelor ca un exercițiu pentru alegerile locale din 2020. Prezența la votul pentru europarlamentare în judeţul Cluj a fost de 61.10%, a doua cea mai mare prezență din ţară, după Ilfov.

Procentul prezenței la secțiile de votare din Gilău (480-482) și Someșul Rece (483 și 484) a fost de 61,87 % – ușor peste media județului. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat la Secția 480 organizată la Casa de cultură „Dumitru Sopon” din Gilău (1.288 votanți, un procent de 70,17 %) și la Secția de votare 483 de la Căminul cultural Someșu Rece cu 70,32%.

În total pe raza UAT Gilău au votat 4.490 de persoane, iar 19 voturi au fost anulate. Ca să luăm întâi secțiile din Gilău cu cea mai mare prezență la vot, aici s-au înregistrat următoarele rezultate: la secția 480 Gilău, PSD a obținut 125 de voturi, Alianța USR-PLUS 290, UDMR 122, iar PNL 554. La secția 483 Someșu Rece, din cei 734 de alegători prezenți, doar 91 au pus ștampila la PSD, 119 pe Alianța USR-PLUS în timp ce 414 votanți au ales PNL.

Pentru cine dorește să facă un calcul exact, prezentăm mai jos și rezultatele celorlalte trei secții de votare. La secția 481 Căminul cultural vechi Gilău au votat 1147 persoane, astfel:

– 414 cu PNL

– 119 cu USR-PLUS

– 91 cu PSD

La secția 482 din Clădirea internat a Liceului teoretic Gelu Voievod au votat 1016 persoane, astfel:

– 441 cu PNL

– 209 cu USR-PLUS

– 110 cu UDMR

– 101 cu PSD

La secția 484 din clădirea Grădiniţei de la Uzina electrică Someşu Rece au votat 252 persoane, astfel:

– 113 cu PNL

– 46 cu PSD

– 45 cu USR-PLUS

În concluzie, gilăuanii au votat în procent mare PNL (din cei 2022 de votanți de la cele două secții cu cea mai mare prezență, 968 au pus ștampila în chenarul PNL, adică în jur de 45%) și în proporție ceva mai mică USR-PLUS (409 votanți, adică 20%), semn că satul de lângă autostradă a cam rămas împietrit în trecut. Chiar și PSD a obținut aici peste 10%, ușor peste media județului Cluj.

Cum se explică acest procent într-o localitate cu primar PSD? Acum vreo doi ani, primarul Gilăului, Dumitru Sfârlea, s-a lăudat că va reduce – cu aviz de la CNAIR – numărul trecerilor de pietoni care blochează DN1 în fiecare weekend, dar nu s-a ținut de cuvânt. Mai multe străzi din localitate au fost asfaltate pe jumătate acum cinci ani, iar firma care a câștigat licitația a intrat în insolvență înainte să tragă stratul de uzură.

De atunci, șoferii fac în fiecare zi manevre, pentru a ocoli capacele de canal. Localitatea-reședință a comunei este plină de rampe de gunoi ilegale, iar tăierile de arbori nemarcați din păduri sunt la ordinea zilei. Edilul-șef a uitat să facă toți pașii legali pentru ca, de anul acesta, Compania de Transport Public să intre și în Gilău pe traseul spre Cluj, deși acest lucru a fost cerut insistent de navetiști.

 

O studenta ucisă în accident la Gilău

O tânără în vârstă de 20 ani din Suceava a murit în noaptea de duminică spre luni într-un accident petrecut în drum spre Cluj Napoca. La volanul unui Mercedes, care aparținea fetei, se afla un tânăr de 19 ani, din Florești.

Gabriela R. era studentă la Cluj și primise Mercedesul Benz CLS 500 cadou, la împlinirea vârstei de 18 ani. Ea este fiica unui cunoscut om de afaceri din Suceava, Vasile R. – scrie MonitorulSV.ro.

La un moment dat șoferul, care venea în jurul orei 3 noaptea dinspre Gilău spre Cluj-Napoca, a încercat să depăşească un alt autovehicul. Maşina însă a derapat pe carosabilul acoperit cu mâzgă.

Șoferul a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, iar autoturismul a părăsit șoseaua, intrând în coliziune cu stâlpul unui panou de informare situat pe spațiul verde, după care s-a oprit în șanțul de colectare a apelor pluviale, la km 490+600 m.

Impactul a fost extrem de violent, distrugând aproape complet autoturismul. Există martori care susțin că, înaintea tragediei, băiatul gonea cu viteză amețitoare pe Calea Florești. Tânărul de la volan a fost rănit grav, în timp ce prietena lui, tânăra suceveancă, a murit, medicii sosiți la fața locului nemaiputând face nimic pentru a-i salva viața.

Conform unor surse apropiate anchetei, citate de presa clujeană, tânărul conducător auto în vârstă de 19 ani se afla la momentul accidentului sub influența unor substanțe psiho-active. Later edit: comunicatul preliminar ar IPJ, care susținea că, în urma unor testări făcute în momentul spitalizării, tânărul aflat la volan s-ar fi aflat sub influența drogurilor, a fost infirmat de analizele IML.

 

Dana Varga spitalizată

Dana Rozalia Varga, consilier al Vioricăi Dăncilă și fiica bulibaşei din Gilău, înmormântat cu scandal săptămâna trecută, a acuzat probleme de sănătate şi a trebuit să meargă la spitalul Clinic Colțea. Varga a anunţat prin intermediul paginii sale de Facebook că „doctorii, asistenții, sunt îngerii bolnavilor”.

Dana Varga a fost deconspirată de deputatul Cristian Ghinea că „nu venea la serviciu și nu făcea nimic”. Deputatul USR a explicat că Dana Varga nu muncea aproape nimic în Guvern, într-o postare pe facebook cu titlul Bulibașa, Valeriu și Parlamentul European:

Zilele trecute a fost un mic scandal prin presă cu un bulibașă din Gilău care a fost înmormântat într-o parte a cimitirului unde nu se mai făceau înmormântări, chestie care a creat o mică criză locală – ce să mai, film de Kusturica curat.

„N-am vrut să scriu asta câtă vreme omul nu fusese înmormântat, dar acum simt că merită o poveste de la guvernare din 2016. Una dintre surprize, atunci când am ajuns la Palatul Victoria, a fost că guvernul Ponta avea consilier de stat pentru problemele romilor, o doamnă pe nume Dana Rozalia Varga. 

Nu venea la serviciu și nu făcea nimic, de altfel postul de consilier de stat este o bizarerie românească care poate să fie o sinecură pur si simplu sau poate să aducă autoritate reală, în funcție de persoană și de prim-ministru. 4 luni, cât am fost consilier de stat, înainte de a fi numit ministru al Fondurilor Europene, am coordonat câteva ministere pentru a gândi și începe implementarea Pachetului Antisărăcie, a celui privind dezvoltarea clasei de mijloc din mediul rural si am demarat debirocratizarea prin Comisia de Tâiat Hârtii.

Dacian Ciolos a adus o echipă de consilieri de stat pricepuți cu care a organizat Cancelaria Guvernului ca sistem central de coordonare și care a livrat principalele succese ale acelei guvernări, consilieri de stat conduși magistral de șeful Cancelariei, Dragoş Tudorache. Anterior, Dana Varga fusese numită consilier de stat pentru că bulibașa Varga, tatăl ei, fusese mare donator pentru Tăriceanu în campanie.

Când să fie dată afară, a venit plângând la guvern că ea are apartament de la RAPPS si să o mai ținem până își găsește altă casă. Insensibili la problemele locative ale dnei Varga, ne chinuim să îl aducem la Guvern pe Valeriu Nicolae. Valeriu, care era un expert internațional pe problematica romilor, tocmai câștigase prin concurs un post greu la Consiliul Europei pe tema asta, l-a convins Dacan Cioloș să amâne puțin preluarea postului ca să ajute la guvern.

Pe lângă expertiză pe domeniu, avea grijă de zeci de copii din Ferentari pe banii lui și urma deci să se ocupe la guvern de problema persoanelor marginalizate. Doamna a fost pusă pe liber, moment în care a declanșat un întreg scandal mediatic, se plângea pe la televiziunile de casă ale PSD cum că guvernul Cioloș „nu vrea să angajeze țigani”. A trebuit ca Valeriu să explice la Antena 3 cum e cu romii în guvernul Cioloș. Asta a fost una dintre poveștile din ciudatele luni ale unei guvernări neobișnuite pentru România. Astăzi, în 2018, totul a revenit la „normal”.

Dana Varga este din nou consilier de stat pe problemele romilor în Guvernul României. Valeriu are mai departe grijă de copii din Ferentari și e în continuare un expert internațional redutabil în politici pentru persoanele marginalizate. Dragoș Tudorache este un director performant în Comisia Europeană. E totuși ceva ieșit din comun. Valeriu Nicolae și Dragoș Tudorache sunt candidați interni în cursa PLUS pentru europarlamentare. Mi-ar fi tare drag să merg împreună cu ei în Parlamentul European, să continuăm de acolo să ne ocupăm de dosarele importante pentru România. Le urez succes în alegerile lor interne din PLUS, ca și tuturor celorlalți cunoscuți de acolo”, a scris deputatul USR pe Facebook.

Consilierii s-au opus, dar familia sfidează decizia CL

Consiliul Local din Gilău a avut pe ordinea de zi de astăzi, 7 ianuarie, un proiect de hotărâre, prin care se cerea un răspuns la solicitarea familiei aurarului Rudi Varga, de a fi înhumat în zona eroilor din cimitirul local, remarcă Mihai Bacalu aici.

Din cei 11 consilieri prezenţi la şedinţa de îndată, un număr de 10 consilieri s-au împotrivit, dispunând menţinerea sistemului actual de înmormântare, la rând, fără deschiderea altor locaţii. Viceprimarul Okos Carol a transmis familiei hotărârea Consiliului Local, însă fără succes.

Dana Varga, fiica defunctului, fost consilier în Guvern i-a comunicat viceprimarului că decizia a fost luată şi groapa a fost deja săpată în zona monumentului eroilor, unde există o vizibilitate mai bună.

Okos Carol ne-a declarat că în urma consultării cu Poliţia Locală şi statală, cu preoţii şi cu avocaţii cu care colaborează, este în imposibilitatea opririi înmormântării în locul respectiv, urmând să analizeze posibilitatea unei acţiuni în instanţă ulterioare.

Vom fi suspectaţi de cetăţeni că favorizăm familiile înstărite şi cu relaţii, deşi noi ne-am făcut treaba şi am încercat să respectăm legalitatea“, ne-a declarat viceprimarul Okos Carol.

Rudi Varga a intrat în atenţia publică atunci când a câştigat un proces cu Statul Român, obţinând retrocedarea aurului confiscat în perioada comunistă. Fiica sa Dana Varga a postat pe pagina de socializare un anunţ, în care scrie că tatăl său a fost unul dintre primii și puținii lideri care s-au implicat în Mișcarea Romilor din România anilor 90.

  • H O T Ă R Â R E A NR. 1
  • din 7 ianuarie 2019
  • privind menținerea ordinii actuale de înmormântare în Cimitirul com. Gilău
  • Consiliul Local al comunei Gilau, întrunit în ședința de îndată din data de 07.01.2019,
  • În conformitate cu prevederile HG nr. 741/2016 privind aprobarea Normelor tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, prevederile Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare,
  • În temeiul art. 36 alin.(2) lit.c), art. 39 alin. 1 și art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare,
  • H O T Ă R Ă Ş T E
  • Art. 1. Se aprobă menținerea ordinii actuale de înmormântare (la rând) în Cimitirul com. Gilău, fără posibilitatea deschiderii unor alte locații de înmormântare.
  • Art. 2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează viceprimarul com. Gilău.
  • Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului comunei Gilău, în termenul prevăzut de lege.

Rudi Varga a decedat

Se pare că în urmă cu două zile, cunoscutul bulibașă din Gilău ar fi decedat, el urmând să fie înmormântat luni sau marți. Rudolf Varga a fost o figură proeminentă a comunității de romi.

Nu s-a sfiit niciodată să-și ascundă apartenența la această etnie, ba din contră, se recomanda: Rudi, țiganul din Gilău. S-a implicat din 1990 la susținerea și promovarea Asociației Patronale Libere a Micilor Meseriași din județul Cluj, devenită în 1991 Asociaţia Patronilor și Meseriaşilor în cadrul căreia a deținut pentru o bună perioadă funcția de vicepreședinte.

Activitatea sa a fost apreciată de asociație care i-a conferit cu diverse ocazii diplome de onoare și excelență. Rudolf Varga a devenit celebru după ce a dat în judecată statul român și a câștigat returnarea unei mari cantități de aur confiscate de comuniști.

Fiica acestuia, Dana Rozalia Varga, a ocupat funcții importante în cancelaria primului ministru atât pe vremea când premier era Călin Popescu Tăriceanu, cât și pe vremea lui Victor Ponta. Numele acesteia apare în dosarul Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, condamnat definitiv pentru fapte de corupție. Sursă foto și info: bzc.ro

Castrul roman de la Gilău – o ruină

Dacă castelul Wass-Bánffy a fost retrocedat, intrând în proprietate privată, vechiul castru de la Gilău, construit din pământ și lemn de o cohortă romană, îi va urma soarta?

Ridicat în timpul împăratului Traian (53-117) pentru apărarea așezării romane Napoca, castrul măsoară 138 x 221 m. Unitatea militara ala Siliana, mutată aici din Panonia l-a mărit și l-a întărit cu lucrări din piatră (un turn cu curtină în care s-a descoperit o diplomă militară din 21 iulie 164).

În zilele noastre se mai pot vedea doar ruinele lui. Cum la Turda s-a semnat un contract pentru refacerea castrului roman și introducerea lui în circuitul turistic din fonduri europene, de ce nu ar fi posibil și la Gilău? În timpul lucrărilor arheologice s-au descoperit porțile: principalis dextraprincipalis sinistradecumana principiapraetorium, bastioanele N-V și S-V.

Arheologii au evidențiat de asemenea vestigii ale locuirii daco-romane din secolul al III-lea (cești dacice, borcane, castroane, catarame, aplice, pandantive de harnașament etc.). Aici a mai fost descoperit și un tezaur monetar compus din 1.170 denari romani din sec. II–III, cu piese de la împăratul Marcus Aurelius (121-180) până la împăratul Filip Arabul (198-249), ascuns de invazia carpilor de la jumătatea secolului al III-lea.

Mai recent în istorie, legendele zonei spun că aici şi-ar fi găsit voievodul Gelu sfârşitul, dar şi că ar fi ascuns comori. Despre castelul de la Gilău se spune că ar fi fost parte din vestita cetate a lui Gelu, primul conducător român din zona Transilvaniei. De fapt, castelul actual a fost construit în secolul al XV-lea de către episcopul Ladislau Geréb. Înainte de construirea castelului de secol XV, satul a fost asediat și pustiit în urma marii invazii mongole din 1241, iar, mai apoi, repopulat de către regele Bela al IV-lea. În secolul al XVI-lea castelul devine reședința principesei Transilvaniei Isabella Jagiello Zápolya, mama principelui transilvănean Ioan Sigismund.

Castelul impunător şi de dimensiuni apreciabile se află în mijlocul localităţii Gilău, într-un parc dendrologic, pe un deal în partea stângă a şoselei Cluj-Napoca – Oradea.  Ruinele castrului roman au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice din anii 1970, în partea vestică şi nord-vestică a parcului

2.252 zile pentru un ciot

Conform sitului http://monitorizari.hotnews.ro/ au trecut 2.252 de zile de la inițierea proiectului Autostrada A3 Gilau (Cluj Vest) – Nadaselu și micul „ciot” de lângă Cluj-Napoca mai are nevoie de cel puțin încă 150 zile pentru a se putea circula pe el.

Asta deoarece august 2018 este cea mai optimistă previziune de realizare a podului de peste Someșul Mic, deși „autoritățile au avut 4 (patru!) ani la dispoziție, din vara anului 2013 de când a fost reziliat contractul cu Bechtel.

Situația este cu atat mai gravă întrucât cozile kilometrice formate pentru traversarea comunei Gilău pe DN1 au devenit o rutină!”, au scris cei de la Asociatia Pro Infrastructura pe contul oficial de facebook. 

Culmea este că pe acest tronson de autostradă constructorul s-a mișcat cel mai bine, asocierea UMB-Tehnostrade mobilizându-se exemplar și intrând cu toate forțele în santier, zeci de utilaje și sute de muncitori lucrând intens încă din primele zile ale lunii august 2014.

Pozele de pe santier si informatiile culse de pe teren de catre utilizatorii forumurilor dedicate infrastructurii (forum.peundemerg.ro și sckyscrapercity.com) arătau o mobilizare fara precedent pentru un santier de autostrada din Romania. Practic, pe finalul lunii august cei de la UMB deja incepeau munca la primele lucrari de artă (poduri, pasaje etc).

Teoretic, durata contractului era de 6 ani, din care 6 luni perioada de proiectare, un an și jumatate executia și 4 ani de perioada de garantie. Cu toate acestea, ritmul accelerat de lucru pe șantier dădeau naștere la speranțe că lotul putea fi inaugurat mai devreme, chiar până la finele lui 2015.

Oricum, chiar și cu cei doi ani de întârziere, la început de 2018 stăm încă bine, de vreme ce pe A1 Lugoj – Deva – Loturile 2, 3 si 4 se înregistrează 3.917 de zile de la inițierea proiectului. Sursă foto: Asociația Pro Infrastructura